2018 a fost anul teatrului

Prima dintre montări a fost la Teatrul Național din Timișoara – „Push-up” – un text de Roland Schimmelpfennig, în traducerea lui Victor Scoradeț despre corporatiști și alienarea pe care dorința de putere o provoacă. A doua montare a avut loc la Teatrul Nottara din București: „În cădere liberă” – un text rusesc de Oleg Bogaev în traducerea Elvirei Râmbu care vorbește despre compasiune, sau, mai degrabă, despre lipsa ei în societatea de azi. Celelalte două montări se constituie într-un diptic despre problema migrației românilor. „Margo” de Alina Suărășan la Teatrul Dramaturgilor Români și „Aici, acolo” de Mihai Ignat la Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad vorbesc despre dramele românilor care sunt nevoiți să-și abandoneze copii și familiile pentru a munci în străinătate ca să-i poată întreține pe aceștia într-o Românie neprimitoare și fără speranță. Sper ca aceste spectacole să vorbească în numele celor mai bine de 4 milioane de români plecați la muncă în alte țări și a celor peste 100 de mii de copii rămași în țară, departe de părinții lor.